Coranul Miracolul Miracolelor

Coranul

Miracolul Miracolelor

Capitolul I

„Spune: «De s-ar aduna oamenii şi djinnii1

[ceva] ca acest Coran, ei nu vor fi în stare să facă [ceva]

asemenea lui, chiar dacă îşi vor fi unul altuia ajutor!»2

[Traducerea sensurilor Coranului cel Sfânt, 17:88]

Ce este un miracol?

Cred că este necesar să avem o imagine clară despre ceea ce

înseamnă pentru noi un miracol. Iată câteva definiţii:

1 Djinnii sunt făpturi ale lui Allah create din flăcările focului. Ele nu sunt vizibile în

mod obişnuit, dar pot lua orice înfăţişare voiesc (oameni, animale - mai ales şarpe,

câine, insecte). Printre djinni există comunităţi musulmane şi comunităţi care au

2 Dovada că Nobilul Coran are aceeaşi frumuseţe şi natură ca atunci când el a fost

promulgat. Cei ce se îndoiesc sunt provocaţi să facă o Carte asemenea ei, însă până

în ziua de azi nimeni nu a reuşit acest lucru. Este singura Carte revelată a cărui text

a rămas pur şi nemodificat de mai bine de 1400 de ani

3

„Un eveniment care are loc fără vreo explicaţie prin

legile naturii, care este considerată a fi supranatural la

origine sau un act al lui Dumnezeu.”

„O persoană, un lucru, un eveniment care stârneşte

„O faptă care este dincolo de puterea umană, o

Este logic că o imposibilitate mai mare este un miracol mai

mare. De exemplu, dacă o persoană moare în faţa ochilor noştri

şi este certificată moartă de către un medic, însă mai târziu un

magician sau un sfânt porunceşte mortului „ridică-te”, şi spre

uimirea tuturor el se ridică şi pleacă...am eticheta acest lucru

ca pe un miracol. Însă în cazul în care învierea dintre morţi are

loc după ce mortul a stat trei zile la morgă, atunci am aclama

acest lucru ca pe un miracol şi mai mare. Iar dacă morţii sunt

înviaţi din mormânt cu decenii sau secole după ce corpul lor s-
a descompus şi putrezit, în acest caz, vom eticheta acest lucru

ca fiind cea mai mare minune dintre toate!

O trăsătură comună

A fost o trăsătură comună a omenirii din timpuri

imemorabile, ca atunci când apărea un Ghid de la Dumnezeu,

care să le îndrume paşii spre Voinţa şi Planul lui Dumnezeu, ei

cereau dovezi supranaturale de la aceşti oameni ai lui

Dumnezeu în loc să accepte Mesajul cu meritele sale. De

exemplu, atunci când Isus (Pacea fie asupra sa!) a început să

predice poporului său – „Fiilor lui Israel” – să îndrepte calea

4

lor, să-i înfrâneze de la formalismul legalistic1

spre adevăratul spirit al Legilor şi Poruncilor lui Dumnezeu,

„poporul” lui i-a cerut Miracole prin care să dovedească „bona

” aşa cum găsim în Scripturile Creştine:

„Atunci unii din cărturari şi din farisei au luat cuvântul

şi I-au zis: «Învăţătorule, am vrea sa vedem un semn

(miracol) de la Tine!» ~ Drept răspuns, El le-a zis: «Un

neam viclean şi preacurvar cere un semn (miracol); dar nu

i se va da alt semn (miracol), decât semnul prorocului

[Biblia, Matei 12:38-39]

Biblia este plină cu evenimente supranaturale atribuite

Profeţilor de la Domnul lor. În realitate toate aceste

„semne”,„minuni” şi „miracole” au fost acte ale lui

Dumnezeu, dar din moment ce ele au fost înfăptuite de către

agenţii săi umani, noi le descriem ca miracolele Profeţilor, de

exemplu Moise şi Isus (Pacea fie asupra lor!), pentru că prin

mâna lor au fost ele înfăptuite.

Subterfugiul continuă

La aproximativ 600 de ani de naşterea lui Isus (Pacea fie

asupra sa!), în Arabia, mai precis în Mecca s-a născut

Mohammed (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!),

Mesagerul lui Allah. Atunci când şi-a început misiunea, la

patruzeci de ani, concetăţenii săi „mushrikinii4

1 Respectarea legii sau al unui cod special, de religie sau moralitate

2 Bona fides – adevărul său şi sinceritatea sa

3 Care a fost efectul „singurului semn” pe care Isus (Allah să fie mulţumit de el!) a fost

pregătit să-l dea? Pentru a găsi informaţii detaliate citiţi cartea „Semnul lui Iona”

Păgânii, idolatrii şi politeiştii

5

asemenea, înfăptuirea de miracole, aşa cum evreii au cerut de

la Mesia cel promis. Stilul textului este ca şi cum arabii ar fi

luat o filă din înregistrările Creştine. Istoria are obiceiul de a se

„Şi zic ei: «De ce nu i se trimit lui minuni (semne) de la

[Traducerea sensurilor Coranului cel Sfânt, 29:50]

Domnul său?»..” 1


Semne! Care semne?

„Miracole? Strigă el, ce minuni vreţi?Nu sunteţi voi înşivă

acolo?Dumnezeu v-a făcut din lut. Aţi fost odată mici, iar

acum câţiva ani nu aţi existat deloc. Aveţi frumuseţe, putere şi

idei, simţiţi milă unii faţă de alţii. Bătrâneţea a venit peste voi

şi părul s-a albit, puterea voastră se estompează, până la

slăbiciune, vă scufundaţi şi iar nu mai existaţi. Simţi milă unii

faţă de alţii. Acest lucru mă frapează. Allah putea să vă creeze

fără să aveţi milă unul faţă de altul. Cum ar fi fost atunci?

Acesta este o întrebare mare şi directă, o primă privire asupra

realităţii lucrurilor...” ele de adorare ale

eroilor şi faptele eroice de-a lungul istoriei” de Thomas

„Acesta m-a frapat mult”

[color=#336699]1 Aayaah în limba arabă, literal înseamnă „semne”. Coranul cel Nobil nu menţionează

cuvântul Mu’jazah care înseamnă „miracol”

6

Faptul că „Simţi milă unii faţă de alţii”. L-a impresionat

foarte mult pe Thomas Carlyle din lecturarea atentă a textului.

Presupun că versetul care a motivat acest sentiment este:

„Şi printre semnele Lui este acela că El v-a creat din voi

înşivă soaţe, pentru ca voi să trăiţi în linişte împreună cu

ele. Şi El a pus între voi dragoste şi îndurare şi întru

aceasta sunt semne pentru cei ce chibzuiesc.” [Traducerea

sensurilor Coranului cel Sfânt, 30:21]

(tradus după A.Yusuf Ali)

„Şi unul dintre semnele lui este că el v-a creat soţii

pentru voi din propriile specii, ca să puteţi locui cu ele, şi a

pus între voi dragoste şi tandreţe. Aici într-adevăr sunt

semne pentru cei care chibzuiesc.”

(tradus după Reverendul J.M.Rodwell)

„Şi după alt semn, el v-a dat neveste pentru voi din

mijlocul vostru, pentru ca voi să trăiţi în bucurie cu ele, şi a

plantat dragoste şi bunătate în inimile voastre. Cu

siguranţă în acestea există semne pentru oameni care

(tradus după N.J. Dawood)

Primul exemplu este din traducerea lui A.Yusuf Ali, un

musulman, al doilea exemplul este traducerea unui preot

creştin, reverendul J.M.Rodwell, iar ultimul exemplu este

traducerea unui evreu Irakian, N.J. Dawood.

Din păcate Thomas Carlyle nu a avut acces la niciuna dintre

aceste traduceri, deoarece nici una dintre ele nu a văzut lumina

7

zilei în timpul său. Singura traducere disponibilă pentru el, în

anul 1840, a fost unul despre care a spus:

„Şi noi putem citi Coranul, traducerea noastră, făcută de

Sale, este cunoscută a fi una foarte corectă.”

Corupţia este motivul

Carlyle este foarte indulgent cu colegul său compatriot,

deoarece motivele lui George Sale, care a fost un pionier al

traducerii în limba engleză a Coranului cel Sfânt, au fost

suspecte. El nu a făcut un secret privind antagonismul său faţă

de Cartea Sfântă a islamului. În prefaţa traducerii sale în anul

1743 el a făcut cunoscut faptul că intenţia sa declarată a fost

de a prezenta omul Mohammed şi plăsmuirea sa. El scrie:

„Cine poate să se aştepte la vreun pericol de la o astfel de

manifestare a plăsmuirii?... Numai protestanţii ar putea să

atace Coranul cu succes, iar pentru ei, cred că providenţa a

rezervat gloria înfrângerii lui.”

Şi s-a aşezat să lucreze, cu prejudecăţile sale, la traducere.

Veţi fi capabili să judecaţi „corectitudinea” savantului George

Sale, chiar de la versetul care l-a „frapat” (pe Carlyle)

Comparaţi acesta cu cele trei exemple deja date de un

musulman, un creştin şi un evreu:

„Şi dintre semnele lui este acela că el a creat pentru voi,

din voi înşivă, soţii cu care să puteţi coabita, punând iubire şi

compasiune între voi.”

8

Nu cred că George Sale a fost „un porc obsedat sexual” al

zilelor sale, pentru a descrie perechile noastre, soţiile sau soţii

noştri ca nişte obiecte sexuale. El s-a ţinut numai de

promisiunea lui, cea pe care Carlyle a trecut-o cu vederea.

Cuvântul arab pe care el (Sale) l-a pervertit este „li-tas-
kunuu” care înseamnă a găsi pacea, îndurarea, calmul sau

liniştea, şi nu „coabita” care înseamnă „a trăi împreună,

având relaţii sexuale în afara căsătoriei”.

Fiecare cuvânt al textului coranic este ales meticulos, cizelat

şi apoi aşezat de către Cel Înţelept, Însuşi. Cuvintele poartă

„amprenta” lui Dumnezeu, şi sunt Semnele lui Dumnezeu. Şi

totuşi, prejudecăţile spirituale....

Cerând un semn

Ce semne? Ei vor unele semne sau minuni speciale pe care

mintea lor prostească le dictează. Pentru Dumnezeu totul este

posibil însă Dumnezeu nu urmează temperamentul nebunesc al

oamenilor şi nu ascultă cererile lor false. El a trimis Mesagerul

Său ca să explice clar Semnele Sale şi să îi avertizeze cu

privire la consecinţele respingerii lor. Nu este de ajuns?

Tendinţa cererii lor, în general, este următoarea:

în termeni specifici ei au cerut ca el – Mohammed (Pacea şi

binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) – „Să pună o scară de

la pământ la cer şi să aducă o carte de la Dumnezeu, chiar

înaintea lor.” – „ATUNCI VOM CREDE”, au spus ei. Sau

„Uite muntele de acolo, transformă-l în aur” – „ATUNCI

VOM CREDE”, sau „Fă ca râuri să ţâşnească din deşert” –

„ATUNCI VOM CREDE”.

9

Acum ascultaţi raţionamentul fin şi atrăgător al lui

Mohammed (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!)

împotriva cerinţelor sceptice şi excesive ale

MUSHRIKINILOR – „Să vă spun eu vouă, cu adevărat, eu

sunt un înger? Să vă spun, cu adevărat, că în mâinile mele

se află comorile lui Dumnezeu? Voi urma numai ce mi-a

Ascultaţi, mai departe, răspunsul cel mai demn, pe care

Allah i-a poruncit Profetului, să le dea necredincioşilor:


„Spune (O, Mohammed): «Că minunile sunt numai la

Allah, iară eu sunt doar un Prevenitor limpede».”

[Traducerea sensurilor Coranului cel Sfânt, 29:50]

În următorul AYYAAH1

poruncit să sublinieze faptul că Coranul cel Sfânt, însuşi, este

un răspuns la cerinţele lor ipocrite despre unele „semne” sau

„miracole” la care mentalitatea lor prostească de păgân a

râvnit. Şi într-adevăr, toate miracolele sun „semne”, iar

necredinţa lor, şi scepticismul sunt cele care motivează cererile

lor pentru un semn. Ei sunt rugaţi să: „Priviţi Coranul” şi din

nou, „Priviţi Coranul”.


(verset) Nobilului Profet îi este

ٰ
1 AYYAAH în Coranul cel Sfânt reprezintă un „semn” dar este folosit şi pentru

„verset”. Există peste şase mii de AYYATE sau versete în Cartea lui Dumnezeu, şi

fiecare verset este un semn de la Dumnezeu

10

„Oare nu le este lor de ajuns că Noi1

Cartea care le este recitată? Întru aceasta este îndurare

şi pomenire pentru un neam de oameni care vor să

[Traducerea sensurilor Coranului cel Sfânt, 29:51]

creadă (2).”
.........................

Supliment Subiect:
https://drive.google.com/viewerng/viewer?url=http://www.islamhouse.com/d/data/ro/ih_books/single/ro_Coranul_Miracolul_Miracolelo.pdf
.........................